Alexandru Lăzărescu
Alexandru Lăzărescu (Bucarest, 1830-Bucarest, 1876) fue un publicista, escritor y jurista rumano. BiografíaNacido en Bucarest en diciembre de 1830, completó sus estudios en Rumanía y se matriculó en la facultad de derecho, al mismo tiempo ingresó como secretario del metropolitano Nifon.[1] Al cabo de un tiempo partió hacia París, allí terminó sus estudios y a su regreso al país fue nombrado miembro del Tribunal de Ilfov.[1] En la magistratura, se convierte en consejero del tribunal, luego dimitió en 1867 y se dedicó a la carrera de abogado.[1] Falleció en agosto de 1876 en Bucarest. [1] Publicó Gheorghe sau un Amor românesc, Samito (1850), Poesii, Alfredo (1854), Massim pictorele(melodrama en cinco actos, 1858), Stroe Ciobanul (1867), Ţăranii şi boeril odinioară (1871-1872) y Mişcarea insurecţională în ţară de la 1848 încoa.[1] Colaboró en la Revista Contimporană.[1] Notas
ReferenciasBibliografía
|